SPAȚIUL DE JOC A SUFERIT MODIFICĂRI??? CARE SUNT ACESTEA???

Spațiul de joc

Pentru buna desfășurare a competițiilor oficiale, regulamentul prevede un spațiu de joc de 14 metri lungime, 7 metri lățime, și 5 metri înălțime, masa fiind plasată exact în centrul acestui spațiu. În concursurile de mai mică anvergură, cu atât mai mult în sălile de antrenament, se pot accepta și spații mai restrânse în funcție de posibilitățile concrente existente.

Deoarece concursurile se desfășoară în săli cu mai multe mese, este necesar ca acestea să fie delimitate cu ajutorul unor mantinele care să delimiteze spațiul de joc.   Suprafața de joc va fi înconjurată de mantinele de aproximativ 75 cm. înalțime, care vor fi de culoare închisă, separând, între ele, suprafețele și mesele de joc și pe acestea de spectatori.

Mantilelele sunt confectionate dintr-un material plastic de culaore inchisa, de obicei verde sau albastru iar pe ele sunt trecute reclame ale firmelor sponsori. 

Astazi la competițiile de mare amploare se folosesc mantinele electronice care arata reclamele mai multor firme sponsori, dar în timpul unui punct acestea nu se mișcă pentru a nu deranja jucătorul. 

Este indicat ca în pofida gradului lor ridicat de stabilitate, mantinelele să cadă suficient de ușor atunci când un jucător s-ar lovi de ele, pentru a împiedica eventualele accidentări.

COPIII DE MINGI:

     Aceasta regula in care au fost introdusi copii de mingi, a fost declarata oficiala de ITTF in 2018 la marile competitii de tenis de masa si nu este obligatorie la orice competitie.
     Deoarece cele mai mari personalitati din tenis de masă din lume se luptă pentru gloria internațională, este important pentru jucători și spectatori ca procesul de tranziție între puncte să se desfășoare cât mai bine posibil, de aceea rolul copilului cu mingea este jucat. Adunând orice minge iesita din joc, copiii de minge colectează bilele în coșuri înainte de a le transmite arbitrului, în timpul pauzelor și Time Out -urilor. Arbitrul va oferi apoi serverului o bilă la momentul potrivit. A fi un copil de minge are cu siguranță avantajele sale, fie că întâlnește vedetele spectacolului, le vede în acțiune sau își obține autografe. Aruncați o privire mai bună despre cum este viața ca un copil de minge în ITTF World Tour:

Podeaua

Podeaua nu va fi de culoare deschisă și nici strălucitoare, suprafața ei nu va putea fi din caramidă, ceramică, beton sau piatra. În cazul folosirii materialelor sintetice acestea vor fi omologate si aprobate de I.T.T.F, așa cum putem vedea în prima imagine.

  Reclamele care se lipesc de podea trebuie foarte bine fixate, în așa fel încât sa nu incomodeze în nici un fel jucătorul.

Iluminatul

În competitiile internationale, intensitatea luminii va fi de 600 lucsi pe întreaga suprafata de joc si respectiv 400 lucsi, în alte zone ale spatiului de joc.

Atunci când se utilizeaza mai multe mese de joc, intensitatea luminii va fi aceiasi pentru fiecare masa, iar intensitatea luminoasa a salii (în general) nu va fi superioara intensitatii luminoase din spatiul de joc. Sursa de lumina nu poate fi la o înaltime mai mica de 5 metri de la suprafata solului.

Cadrul general va fi întunecat si nu va contine surse de lumina puternice,nepermitând patrunderea luminii de zi prin ferestre neacoperite sau prin alte orificii.

PALETA DE TENIS DE MASĂ, CARACTERISTICI.

Paleta

a) Paleta poate avea orice dimensiune, formă sau greutate, cu excepția fețelor de paleta care nu pot depași pe o singura parte 4 mm grosime. Suprafața ei trebuie să fie de culoare neagra sau roșie închisă, mată.

b) Lemnul paletei ( ale carei dimensiuni obițnuite pot fi 15 - 16 cm diametru lateral 16 - 18 cm distanța dintre vârful paletei și mâner, 8 - 10 cm lungimea mânerului ) pe ambele parți sau  numai pe o singură parte, poate fi acoperit cu fețe de paletă. Greutatea medie a unei palete obișnuite este între 150 - 180g, cântarind numai lemnul 85 - 95g.

În zilele noastre se gasesc o varietate foarte mare de lemne care se împart în lemne de tip defensiv, allround sau ofensiv.

Lemnele de tip ''defensiv'' sunt de obicei lemne care amortizeaza mingea, când aceasta este lovită. Aceste lemne sunt foarte bune pentru cei care adoptă un stil de joc în apărare.

Lemnele de tip "allround" sunt lemne cu care poți juca și atac și apărare, deoarece săritura mingii după contact este potrivită. Lemnul oferă foarte mult control, nici rapid dar nici lent. Aceste lemne sunt foarte bune pentru cei care sunt la începutul practicarii acestui sport deoarece mai târziu, dupa ce vor descoperi stiul lor favorit, vor alege lemnul potrivit. De asemenea și acest lemn se împarte în 3 categorii și anume: "all -","all", "all +". În imagine putem observa unde se incadrează acest lemn și anume la ALL -

Lemnele de tip ''ofensiv'' sunt lemne care oferă mingii o miscare rapidă dupa contact. Aceste lemne sunt potrivite pentru cei ce adoptă un stil de joc agresiv, bazat pe atac puternic. Se imparte în 3 categorii: "off -", "off","off +". În imaginea 7 putem vedea un lemn de tip offensiv.

Toate aceste lemne pot avea două sau chiar trei straturi de alt material  pe lângă lemn pur, ca de exemplu fibra de carbon, fibra de sticla, fibra de arilate, etc. care poate oferi lemnului proprietați deosebite.

Fibra de carbon poate fi folosită pentru a mări rapiditatea mingii sau pentru a o atenua, în funcție de unde este amplasată fibra de carbon . Arilate - ul are proprietatea de a accelera mingea când aceasta este atacată sau poate reduce considerabil viteza atunci când dorim să atenuăm fin mingea. Factorii aceștia tehnici de obicei sunt foarte importanți, deoarece o paletă calitativă poate face diferența într-un joc.

In imaginea de mai jos avem scara anumitor lemne, care se claseaza pe acesta scara, in functie de proprietatile pe care le poseda si anume: Lemne de tip defensiv (soft), lemne de tip allround (medium) sau  lemne ofensive (hard).

Fețele de paletă

Materialul de pe suprafata paletei care loveste mingea, va avea marca si tipul autorizat de I.T.T.F. si va fi vizibil pe suprafata de lovire.
Fețele de paletă au  în compoziție un strat de burete acoperit cu un strat de cauciuc.

Aceste fețe de paletă se împart în trei categorii:

• Un strat de burete acoperit cu un strat de cauciuc, ațezat cu zimții spre interior ( soft cu suprafața netedă). Acest tip de față are doua proprietăți: În contact cu mingea, cauciucul imprimă mingii efecte (soft normal) sau mingea alunecă pe cauciuc fără a imprima nici un efect (soft antispin);
• Un strat de burete acoperit cu un strat de cauciuc, așezat cu zimții în afară (zimții fiind groși și scurți);
• Cu sau fără un strat de burete acoperit cu un strat de cauciuc, așezat cu zimții în afară ( zimții fiind subțiri și lungi ).

         














 Dimensiunile fetelor de paleta, pot fluctua in ceea ce priveste grosimea, incepand cu 0.5mm; 1,1; 1,3; 1,5; 1,7; 1,9; 2,1; 2,2; etc.

PALETELE CARE SE GASESC IN COMERT SI SUNT GATA PREASAMBLATE, NU AU O CALITATE BUNA PENTRU JOC, FIE EL SI PENTRU CEI MAI AMATORI. NU CUMPARATI PALETE ALE CAROR FETE NU SE POT INLOCUI. PENTRU CATEVA EXEMPLE O SA PUN O POZA PENTRU A NE LAMURI MAI BINE

Terminologie

Forhand - lovitură realizată de pe partea mâinii care ţine paleta (de pe partea dreaptă în cazul jucătorilor ce folosesc mâna dreaptă).

Rever (sau backhand) - lovitură realizată de pe partea opusă mâinii care ţine paleta (de pe partea stângă în cazul jucătorilor care folosesc mâna dreaptă).

Lovitură liftată (de la verbul englezesc to lift - a ridica, a înălţa) - lovitură realizată cu o mişcare de jos în sus a braţului de joc, oblică spre înainte şi care imprimă mingii un efect spre înainte.

Lovitură tăiată - lovitură realizată cu o mişcare de sus în jos a braţului de joc, oblică spre înainte, imprimându-se mingii o rotaţie spre înapoi, în sens invers direcţiei de zbor.

Lovitură dreaptă - lovitura prin care mingea nu capătă nici un fel de efect, ea realizându-se cu planul paletei perpendicular pe direcţia de înaintare a acesteia.

Paletă deschisă - paleta al cărei plan este înclinat spre înapoi faţă de un plan perpendicular pe suprafaţa mesei de joc.

Paletă închisă - paleta al cărei plan este înclinat spre înainte, faţă de un plan perpendicular pe suprafaţa mesei.

Mişcare de supinaţie - mişcare realizată la nivelul antebraţului şi care contribuie la deschiderea paletei plasate în poziţie de forhand şi ia închiderea paletei ţinută în poziţie de rever.

Mişcare de pronaţie - mişcare de sens opus celei de supinaţie şi care contribuie la închiderea paletei plasate în poziţie de forhand şi la deschiderea paletei ţinută în poziţie de rever.

Poignét (fr.) - încheietura pumnului.

Mişcare de abducţie la nivelul poignét-ului - mişcarea prin care mâna aflată în prelungirea axului antebraţului se ridică în direcţia degetului mare urcând nivelul vârfului paletei.

Mişcare de adducţie la nivelul poignét-ului - mişcarea realizată în sensul opus celei de abducţie mâna coborând în direcţia degetului mic şi atrăgând după sine scăderea nivelului vârfului paletei.

Topspin - element tehnic a cărui execuţie se realizează printr-o mişcare rapidă a braţului de jos în sus bazându-se pe lovirea tangenţială a mingii şi care imprimă acesteia un puternic efect spre înainte.

Loop - lovitură ofensivă rapidă cu mult topspin.

Looper - jucător al cărui stil este compus în cea mai mare parte din lovituri topspin.

Loopkill – lovitură ofensivă foarte rapidă și topspin mediu.

Drive - lovitură cu viteza medie sau mare și putin topspin.

Smash - lovitură de viteză maximă; contactul cu mingea este aproape drept; executată când mingea este foarte înaltă și are o traiectorie directă către terenul adversarului.

Push - lovitură defensivă cu backspin, executată de pe masă, cu un unghi deschis.

Slice - o altă denumire pentru push.

Chop - lovitură defensivă cu backspin, executată de la distanță; mișcarea este mai amplă decât în cazul push-ului, de sus în jos.

Chopper - jucător al cărui stil este compus în cea mai mare parte din lovituri chop.

Flick - lovitură executată de pe masă, în care mișcarea se face scurt și rapid, din încheietura mâinii, nefiind loc suficient pentru a roti tot brațul. Se pot ataca astfel și mingile foarte joase.

Blocaj/Block – lovitură executată cu o mișcare scurtăde pe masă și chiar din afara mesei, împotriva mingilor rapide, cu topspin. Paleta este plasată pe direcția mingii, cu un unghi închis, pentru a o ține în suprafața de joc, păstrând o traiectorie joasă.

Contră - lovitură de viteza medie sau rapidă executată de pe masă sau din apropiere, împotriva unei lovituri rapide, cu mult topspin. Se foloseste atunci când, datorită timpului scurt de reacție, nu se poate ataca printr-o lovitură cu elan mare. Accentul este pus pe control, încercându-se plasarea mingii într-un loc incomod adversarului.

Contra Loop (counterloop, reloop) – lovitură loop executată din afara mesei împotriva unui loop al adversarului. Se folosește atunci când timpul de reacție este suficient pentru a ataca.

Lovituri active - paleta se află în mișcare la contactul cu mingea. Sunt folosite pentru a imprima viteză sau spin. Pot fi atat ofensive cât și defensive. Majoritatea loviturilor intra în aceasta categorie.

Lovituri pasive - paleta este statică sau aproape statică la contactul cu mingea. Spre deosebire de loviturile active, cele pasive se folosesc de viteza și spin-ul adversarului pentru a returna mingea (blocaje, unele push-uri). Sunt utilizate în jocul scurt, pe masa, acolo unde de multe ori timpul de reacție este mic, sau se dorește păstrarea mingii cât mai scurtă, aproape de plasă, pentru a fi dificil de atacat.

Preluare topspin - element tehnic care cuprinde procedeele de contracarare a topspinului executat de adversar.

Minge curată - mingea căreia nu i s-a imprimat nici un fel de efect prin procedeul tehnic folosit, fiind de cele mai multe ori rezultanta loviturilor drepte.

Picior încărcat - piciorul pe care se lasă cu precădere sau chiar în totalitate greutatea întregului corp.

ALL All-round - este un stil de joc ce combina o multitudine de lovituri, atat ofensive cat si defensive.

DEF defensiv - stil de joc bazat în principal pe lovituri de apărare.

OFF ofensiv - stil de joc în care predomină loviturile de atac.

Fețe – fața paletei de tenis de masă se referă la partea ce acopera lemnul, care vine în contact cu mingea. Majoritatea fețelor sunt alcătuite dintr-un burete și un cauciuc însa exista și tipuri de fețe fară burete.

Fețe lise - fețele care au zimții în interior (venind în contact cu buretele) și partea neteda la exterior (venind în contact cu mingea).

Fețe cu zimți – Fețe alcătuite numai dintr-un cauciuc cu zimții la exterior. Au o fricțiune foarte mică de aceea sunt capabile să întoarcă mingile cu efect fără probleme.

Topsheet - Partea de cauciuc ce acopera buretele.

Lemne - partea lemnoasă a paletei de tenis de masă (inclusiv mânerul). Sunt alcătuite de regula din mai multe straturi de tipuri diferite de lemn. Pot avea în compoziție și alte materiale însa, pentru a fi aprobate de catre Federația Internaționala de Tenis de Masă, acestea nu trebuie sa depaseasca 15% din totalul masei.

Blade - partea paletei ce este alcatuită în principal din lemn (inclusiv mânerul).

Spin - efectul de rotație imprimat mingii. Apare datorita fricțiunii dintre cauciuc și minge. Cauciucurile lipicioase (tratate cu o substanță speciala) pot creea un spin mare chiar și în cazurile loviturilor lente.

Spin mecanic - efectul de rotație imprimat mingii cu ajutorul buretelui. Apare în cazul loviturilor puternice unde mingea se afundă în burete. Cauciucurile subțiri și elastice cât și bureții moi pot avea astfel un spin mecanic mai pronunțat atunci când se lovește în forța.

Spin Sensitivity - sensibilitatea feței la efectul imprimat mingii de către adversar. Fețele foarte aderente, cât și cele lipicioase, oferă o aderența sporita, mingile cu efect fiind astfel mai dificil de controlat și de returnat.

Anti-Spin - fețe ce sunt aproape insensibile la efectul imprimat mingii. Pot avea fie un cauciuc nelipicios și un burete tare fie doar un cauciuc cu zimții în afară. Mingile cu efect pot fi astfel returnate cu ușurința.

Priza Shakehand (europeana) - mânerul este prins ca într-o "strângere de mână", cu arătătorul răsfirat.

Priza Penhold (chinezeasca) - mânerul este ținut precum un toc (stilou) între arătător și degetul mare.

Pips – zimții cauciucului.

Mâner concav (Flared) - are o formă concavă și este mai lat la bază. Este preferat de către jucătorii ofensivi fiindcă oferă o priză bună în timpul loviturilor de forehand.

Mâner drept (Straight) - mânerul drept este preferat de către jucătorii defensivi sau cei ce execută mai mult cu reverul, fiindcă poate fi rotit mult mai usor atunci când se dorește schimbarea feței cu care se lovește.

Mâner anatomic - este un mâner similar cu cel concav însa are unele denivelări pentru o priză mai bună. Este în general preferat de către jucătorii recreaționali.

Throw angle / Unghiul de aruncare - unghiul la care ricoșează mingea din fața paletei. Presupunând că se executa aceeași lovitură, cu aceeași intensitate, iar paleta este ținută în aceeași poziție, unele fețe aruncă mingea mai sus (unghi de peste 45 de grade) în timp ce altele aruncă mingea mai jos (unghi mai mic de 45 de grade). Este dificil însă a se efectua teste obiective, de multe ori acest unghi fiind determinat de către jucătorii experimentați în timpul antrenamentului.

Dwell-time/timpul de contact - se referă la timpul în care mingea este în contact cu suprafața paletei atunci când se execută o lovitură. Fețele lipicioase, bureții moi și lemnele flexibile cresc acest timp, imprimând mingii mai mult efect. Fețele nelipicioase, buretii tari și lemnele rigide scad timpul de contact, iar mingea ricoșează mai rapid, fără prea mult efect.

Arc - traiectoria curbată a mingii. Termenul se folosește des în descrierea traiectoriei unei mingi cu topspin. Un arc înalt descrie o traiectorie înaltă în timp ce un arc jos descrie o traiectorie joasă.

Rigiditatea lemnului - lemnele rigide sunt în general mai rapide dar au un spin și un control mai mic.

Flexibilitatea lemnului - lemnele flexibile sunt mai lente, fiind și mai usor de controlat și pot imprima mai mult efect mingii.

Rally/Raliu - schimb de mingi. Timpul în care mingea este în joc.

Setup - paletă diferită față de cele standard deja asamblate, alcătuită din lemn și fețe separat.

MINGEA DE CELULOID vs MINGEA DE PLASTIC.

Mingea

Mingea are o formă sferică fiind confecționată celuloid s-au dintr-un material plastic similar, de culoare albă sau galbenă mată cu diametrul de 40 mm. Ea are circumferința de 11,43 - 12,06 cm și cântărind între 2,40 și 2,75 g.

      
 Pe data de 1 iulie 2014 Federația Internațională de Tenis de Masă a decis ca jocurile de talie mondială să se joace cu mingi de plastic numite și "poly balls".

Mai jos putem vedea DETALIAT diferentele dintre aceste mingi.

CUM ARATĂ VIITORUL ÎN TENISUL DE MASĂ? THE FUTURE OF TABLE TENNIS?

INSTRUMENTE DE JOC ŞI INSTALAŢII

1. Masa

a) Masa de tenis de masă este dreptunghiulară având o lungime de 274 cm și o lățime de 152,5 cm. Ea trebuie susținută în așa mod ca suprafața superioară să se afle într-un plan perfect orizontal, neted, la o înălțime de 76 cm de la sol.

b) Poate fi confecționată din orice material care să permită unei mingi lăsată să cadă de la o înălțime de 30.5 cm, o săritură uniformă cuprinsă între 22 respectiv 25 cm.

c) Suprafața superioară a mesei este considerată suprafață de joc. Ea este mată iar culoarea poate fi verde sau albastru închis și la fiecare margine și pe centrul mesei, perpendicular cu fileul, are trasată o linie albă de 2 cm.

In ziua de astazi, tehnologia a pus stapanire pe mai toate lucrurile pe care le folosim si dupa cum putem vedea si pe tenisul de masa. Masa poate proiecta directia mingii, poti juca cu roboti, etc. 

In filmul afisat mai jos se poate vedea la ce nivel sa ajuns si daca pe viitor se poate implementa in joc si competitii, vom vedea...

https://qz.com/683505/this-smart-table-tennis-trainer-might-change-the-future-of-ping-pong/

2. Fileul și suporturile lui

a) Suprafața de joc este împărțită în două terenuri de dimensiuni egale cu ajutorul unui fileu care impreună cu accesoriile lui are o lungime de 183 cm. Înălțimea fileului de la suprafața mesei de joc este de 15, 25 cm.

b) Fileul are culoarea verde, albastru închis sau negru, fiind confecționat dintr-un material moale, ochiurile plasei avand dimensiunea cuprinsă între 7,5 și 12,5 mm. În partea superioară, fileul are o margine albă cu o lățime de cel mult 15 mm.  

UNDE A AJUNS TENISUL DE MASĂ DIN ROMANIA?

  Tenisul de masă îşi face apariţia în România dupa anul 1918.

În 1926 are loc primul concurs în București.

Cel mai important eveniment al anului 1929 este afilierea noastră la ITTF, deși nu exista încă Federația Romană de tenis de masă, aceasta luând ființă în 1931, având sediul în Oradea. Uniunea Federatiilor Sportive din România (înființată în 1929) nu o recunoaște însă și hotărăște formarea federației la București, care devenise centrul ping-pong-ului românesc. Evenimentul are loc în anul 1934.

Dupa 1939, anul în care se organizează prima ediție a Campionatelor internaționale de tenis de masă din România, urmează o perioadă de regres a jucătorilor români, care se prelungește până în 1945..

Campionatele mondiale de la București din 1953 au însemnat o adevarată sărbătoare pentru tenisul de masă din întreaga lume. Un eveniment de seamă al acestei competiţii l-a constituit debutul jucătorilor chinezi ale căror calitați au fost unanim recunoscute de cei prezenți în sala Floreasca, în pofida rezultatelor înca neconcludente.

China cucerește primul titlu suprem în anul 1959 la Dortmund, prin celebrul Iung Kuo Tuan.

În anul 1959 la congresul de la Dortmund, ITTF hotaraste standardizarea materialului acceptând doar palete acoperite cu soft, cu suprafață netedă, zimțată sau cu cauciuc simplu și limitând grosimea buretelui pe ambele părți la 4mm. Este perioada când sportivii japonezi introduc în tehnica jocului loviturile de ‘TOPSPIN’, care imprima mingii efecte deosebite.               

Anul 1950 aduce primele mari succese ale tenisului nostru de masă care prin echipa feminină reușește să-și treacă numele în fruntea sporturilor din România.

Succesele se succed cu repeziciune datorita unor campioni de talia lui Szasz Sary și Ellei Constantinescu și culminând cu victoria cuplului Maria Alexandru – Geta Pitica în finala probei de dublu fete a Campionatelor mondiale de la Pekin, în 1961. Era singura probă în care jucătorii asiatici nu reusiseră să se impuna și nu puține au fost ziarele care au scris că "româncele au salvat onoarea Europei".            

    Maria Alexandru între 1953 şi 1979 a reprezentat de 12 ori România la Campionatele Mondiale, unde a cucerit patru titluri la dublu, unul la individual şi unul la dublu mixt.

A luat parte la zece ediţii ale Campionatelor Europene, iar în 1966 , la Londra a cucerit titlul la individual şi tot la simplu a obţinut argintul în 1976.

În 1960, a cucerit titlurile europene alături de Angelica Rozeanu, la dublu feminin, şi alături de Gheorghe Cobîrzan, la dublu mixt. În 1973 la 36 de ani, Maria Alexandru posesoare a peste 100 titluri de campioană internațională și a peste 50 de titulri de campioană republicană, este la un pas de a caștiga un nou titlu european la proba de simplu, însă ocupa locul secund.