CUM NE PREGĂTIM FIZIC???

Pregătirea fizică – factorul antrenamentului sportiv

Constituie baza de plecare pentru întregul proces de pregătire, determinând rezultatele sportivilor în lecţiile de antrenament şi mai ales în competiţii. 

Pregătirea fizică înglobează un întreg sistem de măsuri care asigură o capacitate funcţională ridicată a organismului, care într-o perfectă stare de sănătate să obţină cele mai bune performanţe.

Aceasta asigură nivelul crescut al performanţei, stimulând creşterea indicilor funcţionali şi morfologici (întărirea articulaţiilor, ligamentelor, dezvoltarea musculaturii şi mai corect, prepararea ei

pentru efectuarea lucrului mecanic) şi, în consecinţă, a calităţilor motrice, deci sporirea capacităţii generale de efort a organismului, care va permite evidenţierea cunoștințelor tehnico-tactice prevăzute de regulamentul de concurs al probei.

Mijloacele antrenamentului fizic în tenisul de masă (înafara mesei), are ca bază, structurile mai multor sporturi precum:  

• atletismului (îndeosebi mersul, alergarea, uneori cu modificări uşoare de tempou, sărituri, aruncări cu mingea medicinală etc);
• ale gimnasticii (exerciţii analitice), acrobatice şi sportive (la aparate), halterelor (ridicări, împingeri, trageri), 
• schiul (de fond), 
• înotului;
• jocurilor sportive (fotbal, handbal, volei, etc.). 

Este esenţial modul în care, practicarea lor menține o formă fizică ridicată a sportivului, cât mai apropiată de cea specifică concursului. 

Evoluţia gândirii este evidenţiată prin modelare şi programare, a conţinutului şi metodologiei, direcţionând jucătorul la nivel de înaltă performanţă.

Notele definitorii ale pregătirii fizice sunt:

• Indicii morfofuncţionali, care se referă la dezvoltarea calitativă a musculaturii, articulaţiilor şi marilor funcţii ale organismului;
• Indicii de sănătate, atrag atenţia asupra necesităţii asigurării funcţionării tuturor organelor în mod normal şi la un nivel superior, condiţii hotărâtoare ale performanţei;
• Nivelul calităţilor motrice, care exprimă gradul de dezvoltare ale vitezei, îndemânării, forţei, rezistenţei, supleţei şi mobilităţii;
• Unele priceperi şi deprinderi motrice se referă la ansamblul acelor acte motrice, care prin structura lor nu fac parte din bagajul tehnic şi tactic al sportului respectiv, în schimb condiţionează în bună măsură efectuarea lor (alergările cu variantele lor de deplasare).

Sfera pregătirii fizice este deosebit de complexă şi de asemenea, determinată de exigenţele caracteristice fiecărui sport în parte. 

În procesul pregătirii fizice se pleacă de la premisa că, deşi în proporţii foarte diferite, toate calităţile motrice sunt dezvoltabile.

Se urmăreşte realizarea unor disponibilităţi de performanţă superioare pentru fiecare calitate motrică în parte, dar şi pentru calităţile motrice însumate (integrate). În imaginea de mai jos putem observa cum un jucător de tenis de masă de top jonglează cu mingea de fotbal.

Dacă un sportiv are o calitate în plus în ceea ce privește forța sau viteza sau îndemanarea etc., acestă calitate suplinește într-o oarecare măsură, carenţele în dezvoltarea altei calităţi motrice (De exemplu, un jucător de tenis de masă, care practică totodată și atletismul "alergare", va fi avantajat față de un jucator de același nivel ca el, deoarece plasamentul și rezistența la efort vor fi mai dezvoltate). 

S-a stabilit, totuşi, că odată cu creşterea măiestriei sportive, capacitatea de suplinire reciprocă a calităţilor motrice are tendinţa de restrângere (De exemplu, daca un jucător de tenis de masă de mare valoare, practică un alt sport care îi solicită picioarele în mod exagerat, astfel încât în competiții resimte discomfort, aceste eforturi trebuiesc evitate).

Calităţile motrice sunt prezente în efectuarea oricărui act motric, dar procentul în care participă diferă: una dintre calităţi este dominantă iar celelalte se eşalonează diferenţiat ca subdominante sau secundare (dacă un jucător de tenis de masă are jocul predominant rapid, celelalte calități precum forța, îndemînarea, etc. sunt inferioare).

Calităţile sau calitatea motrică secundară ajută în efortul specific, la valorificarea calităţii motrice dominante, mărindu-i eficienţa, în special în executarea acţiunilor tehnico-tactice (cum este cazul jocurilor sportive), în eforturile foarte intense şi mai ales atunci când apar semne de oboseală.

De asemenea, în actul motric, calităţile motrice se influenţează reciproc, aflându-se deci, într-un raport de interdependenţă.

Manifestarea concomitentă şi respectiv interinfluenţarea calităţilor motrice este mult mai evidentă, mai caracteristică în jocurile sportive. 

Conceptul de pregătire fizică nu trebuie limitat la dezvoltarea calităţilor motrice, la componentele motrice ale performanţei.

Pregătirea fizică se mai bazează şi pe premise anatomo-fiziologice, capacităţi de reglare, de coordonare. 

Pregătirea fizică este o noţiune cu dublu înțeles : de efect şi de proces (cauzal).

Efect: nivel optim, maximal, disponibilităţi de performanţă a calităţilor motrice, realizat prin practicarea sistematică a exerciţiilor de dezvoltare a calităţilor motrice.

Proces (cauzal): factor al antrenamentului constând din practicarea sistematică şi raţională a exerciţiilor speciale de dezvoltare fizică şi a calităţilor motrice (T. Predescu, C. Negulescu, 1998).

 Relativ la componentele pregătirii fizice L. Teodorescu (1975) evidenţiază:

Pregătirea fizică generală şi multilaterală: proces orientat spre dezvoltarea şi educarea calităţilor motrice şi spre dezvoltarea fizică, realizat prin exerciţii de prelucrare selectivă şi globală a segmentelor corpului, a marilor funcţiunii ale organismului şi a calităţilor motrice.

Pregătirea fizică specifică: proces de prelucrare selectivă a marilor funcţiuni şi a motricităţii în concordanţă cu caracteristicile efortului specific ramurii de sport sau probei, corespunzător cerinţei performanţei.

Consider, că această clasificare nu este depăşită (contrar unor afirmaţii făcute de unii autori) şi cred cu toată convingerea, că tratarea cu superficialitate a acestui factor al antrenamentului, la marea performanţă în ţara noastră, a dus la pierderea unor locuri fruntaşe în ierarhia mondială, la unele ramuri sportive şi mai ales la jocurile sportive