Pregătirea fizică –
factorul antrenamentului sportiv
Constituie baza de
plecare pentru întregul proces de pregătire, determinând rezultatele sportivilor în lecţiile de antrenament şi mai ales în competiţii.
Pregătirea
fizică înglobează un întreg sistem de măsuri care asigură o capacitate
funcţională ridicată a organismului, care într-o perfectă stare de sănătate să
obţină cele mai bune performanţe.
Aceasta asigură nivelul crescut al performanţei, stimulând creşterea indicilor funcţionali şi
morfologici (întărirea articulaţiilor, ligamentelor, dezvoltarea musculaturii
şi mai corect, prepararea ei
pentru efectuarea lucrului
mecanic) şi, în consecinţă, a calităţilor motrice, deci sporirea capacităţii
generale de efort a organismului, care va permite evidenţierea cunoștințelor tehnico-tactice prevăzute de regulamentul de concurs al probei.
Mijloacele antrenamentului fizic în tenisul de masă (înafara mesei), are ca bază, structurile mai multor sporturi precum:
- atletismului (îndeosebi mersul, alergarea, uneori cu modificări uşoare de tempou, sărituri, aruncări cu mingea medicinală etc);
- ale gimnasticii (exerciţii analitice), acrobatice şi sportive (la aparate), halterelor (ridicări, împingeri, trageri),
- schiul (de fond),
- înotului;
- jocurilor sportive (fotbal, handbal, volei, etc.).
Este esenţial modul în care, practicarea lor menține o formă fizică ridicată a sportivului, cât mai apropiată de cea specifică
concursului.
Evoluţia gândirii este evidenţiată
prin modelare şi programare, a conţinutului
şi metodologiei, direcţionând jucătorul la nivel de înaltă
performanţă.
Notele definitorii ale pregătirii
fizice sunt:
- Indicii morfofuncţionali, care se referă la dezvoltarea calitativă a musculaturii, articulaţiilor şi marilor funcţii ale organismului;
- Indicii de sănătate, atrag atenţia asupra necesităţii asigurării funcţionării tuturor organelor în mod normal şi la un nivel superior, condiţii hotărâtoare ale performanţei;
- Nivelul calităţilor motrice, care exprimă gradul de dezvoltare ale vitezei, îndemânării, forţei, rezistenţei, supleţei şi mobilităţii;
- Unele priceperi şi deprinderi motrice se referă la ansamblul acelor acte motrice, care prin structura lor nu fac parte din bagajul tehnic şi tactic al sportului respectiv, în schimb condiţionează în bună măsură efectuarea lor (alergările cu variantele lor de deplasare).
Sfera pregătirii fizice
este deosebit de complexă şi de asemenea, determinată de exigenţele
caracteristice fiecărui sport în parte.
În procesul pregătirii fizice se pleacă
de la premisa că, deşi în proporţii foarte diferite, toate calităţile motrice
sunt dezvoltabile.
Se urmăreşte realizarea unor disponibilităţi de performanţă
superioare pentru fiecare calitate motrică în parte, dar şi pentru calităţile
motrice însumate (integrate). În imaginea de mai jos putem observa cum un jucător de tenis de masă de top jonglează cu mingea de fotbal.
Dacă un sportiv are o calitate în plus în ceea ce privește forța sau viteza sau îndemanarea etc., acestă calitate suplinește într-o oarecare
măsură, carenţele în dezvoltarea altei calităţi motrice (De exemplu, un jucător de tenis de masă, care practică totodată și atletismul "alergare", va fi avantajat față de un jucator de același nivel ca el, deoarece plasamentul și rezistența la efort vor fi mai dezvoltate).
S-a stabilit, totuşi,
că odată cu creşterea măiestriei sportive, capacitatea de suplinire reciprocă a
calităţilor motrice are tendinţa de restrângere (De exemplu, daca un jucător de tenis de masă de mare valoare, practică un alt sport care îi solicită picioarele în mod exagerat, astfel încât în competiții resimte discomfort, aceste eforturi trebuiesc evitate).
Calităţile motrice sunt prezente
în efectuarea oricărui act motric, dar procentul în care participă diferă: una
dintre calităţi este dominantă iar celelalte se eşalonează diferenţiat ca
subdominante sau secundare (dacă un jucător de tenis de masă are jocul predominant rapid, celelalte calități precum forța, îndemînarea, etc. sunt inferioare).
Calităţile sau calitatea
motrică secundară ajută în efortul specific, la valorificarea calităţii motrice
dominante, mărindu-i eficienţa, în special în executarea acţiunilor
tehnico-tactice (cum este cazul jocurilor sportive), în eforturile foarte
intense şi mai ales atunci când apar semne de oboseală.
De asemenea, în actul
motric, calităţile motrice se influenţează reciproc, aflându-se deci, într-un
raport de interdependenţă.
Manifestarea concomitentă şi respectiv
interinfluenţarea calităţilor motrice este mult mai evidentă, mai
caracteristică în jocurile sportive.
Conceptul de pregătire
fizică nu trebuie limitat la dezvoltarea calităţilor motrice, la componentele
motrice ale performanţei.
Pregătirea fizică se mai bazează şi pe premise
anatomo-fiziologice, capacităţi de reglare, de coordonare.
Pregătirea
fizică este o noţiune cu dublu înțeles : de efect şi de proces (cauzal).
Efect: nivel optim,
maximal, disponibilităţi de performanţă a calităţilor motrice, realizat prin
practicarea sistematică a exerciţiilor de dezvoltare a calităţilor motrice.
Proces (cauzal): factor
al antrenamentului constând din practicarea sistematică şi raţională a
exerciţiilor speciale de dezvoltare fizică şi a calităţilor motrice (T.
Predescu, C. Negulescu, 1998).
Relativ la componentele
pregătirii fizice L. Teodorescu (1975) evidenţiază:
Pregătirea fizică
generală şi multilaterală: proces orientat spre dezvoltarea şi educarea
calităţilor motrice şi spre dezvoltarea fizică, realizat prin exerciţii de
prelucrare selectivă şi globală a segmentelor corpului, a marilor funcţiunii
ale organismului şi a calităţilor motrice.
Pregătirea fizică
specifică: proces de prelucrare selectivă a marilor funcţiuni şi a motricităţii
în concordanţă cu caracteristicile efortului specific ramurii de sport sau
probei, corespunzător cerinţei performanţei.
Consider, că această
clasificare nu este depăşită (contrar unor afirmaţii făcute de unii autori) şi
cred cu toată convingerea, că tratarea cu superficialitate a acestui factor al
antrenamentului, la marea performanţă în ţara noastră, a dus la pierderea unor
locuri fruntaşe în ierarhia mondială, la unele ramuri sportive şi mai ales la
jocurile sportive
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu